Poate se apropie vacanța sau poate m-am săturat de ceea ce văd în ultima vreme în jurul meu… vreau la munte. Acum câțiva ani, când încercam să schimb marea pe munte – ca locație de vacanță pentru familia mea, am sesizat la copii că făceau referire la civilizație – zonele nepopulate de la munte și nu tumultul orașului… De ce? Pentru că numai în mijlocul muntelui oamenii când se întâlnesc se salută – chiar dacă nu se cunosc, numai aici nu sunt PET-uri aruncate unde vezi cu ochii, numai aici apa e apă, verdele verde, aerul aer și ideea de liniște nu presupune absurdul. Știu… mă număr printre puținii care sunt atrași de așa ceva, dar nu vreau să mă schimb. Spuneam că m-am săturat de ceea ce văd în jurul meu… Ar fi multe de spus, dar numitorul comun este lipsa de respect. Nu mai respectăm nimic – legi, reguli, oameni, munca, natura, viața… Oricum, de ceva timp, văd că programe precum National Geographic (Scenarii, luni, 22.00) sau Discovery fac emisiuni legate de posibile cataclisme și comportamentul oamenilor referitor la ele. Toate fac referire la natură și la o întoarcere “forțată” la natură. Viața bate filmul… Progresul, cu tot ce presupune el, produce transformări, dar nu mă așteptam și la lipsa discernământului. Pe vremuri se vorbea de instinctul de conservare… dar, se vede treaba, că și el se produce diferit la fiecare individ în parte. Oricum, mai am o lună… și mă întorc, chiar și pentru puțin timp, la natură.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu